n

martie 2023

Conopida: un aliment sănătos și versatil în bucătărie

Conopida, membră a familiei cruciferelor, este una dintre cele mai gustoase și sănătoase legume datorită conținutului de vitamine B, C și K. Această legumă își are originile în Asia, însă începând cu secolul al XVIII-lea s-a dezvoltat și pe alte continente. În prezent, principalele țări producătoare sunt India, China, Italia și Franța, dar este cultivată și în Statele Unite. Asia rămâne principalul producător al conopidei, cu un procent de 75% din producția mondială.

Ești interesat să imporți produse alimentare și agricole americane?

Contactează-ne

Această legumă poate fi consumată în combinație cu o multitudine de ingrediente savuroase, iar în cele ce urmează te invităm să descoperi care sunt proprietățile și beneficiile conopidei și să te lași inspirat de recomandarea noastră culinară! 

Informații esențiale despre conopidă

Potrivit Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA), o singură conopidă crudă, de aproximativ 110g,  tăiată în bucăți de jumătate de centimetru conține:

  • 27 calorii;
  • 2 g proteine;
  • 0,3 g grăsime;
  • 5 g carbohidrați, inclusiv 2,1 g fibre și 2 g zahăr;
  • 24 mg calciu;
  • 16 mg magneziu;
  • 47 mg fosfor;
  • 320 mg potasiu;
  • 51,6 mg  vitamina C;
  • 16,6 mcg vitamina K;
  • 0,197 mcg vitamina B6;
  • 61 mcg acid folic.

O conopidă crudă va asigura:

  • 77% din necesarul zilnic de vitamina C;
  • 20% din necesarul zilnic de vitamina K;
  • peste 10% din necesarul zilnic de vitamina B6 și acid folic.

De asemenea, conopida conține cantități mai mici de tiamină, niacină, acid pantotenic, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu și mangan.

Proprietățile și beneficiile conopidei

beneficii conopida

Consumul de conopidă reduce riscul de a fi diagnosticat cu o serie de afecțiuni precum diabet, obezitate sau alte boli de inimă. În același timp te ajută să ai un ten sănătos, energie sporită și menține greutatea în limitele normale. O proprietate importantă a conopidei constă în contribuția adusă unei digestii optime, întrucât aceasta conține fibre și multă apă.

Studiile de peste ocean au arătat că fibrele alimentare pot ajuta, de asemenea, la reglarea sistemului imunitar și a inflamației din organism. Ca urmare, conopida ar putea ajuta la scăderea riscului apariției unor boli cardiovasculare, diabetului, cancerului sau obezității. Totodată, aceasta conține antioxidanți care ajută la prevenirea mutațiilor celulare și la reducerea stresului oxidativ provocat de radicalii liberi. 

Leguma mai conține și colină, o vitamină importantă și versatilă care ajută la îmbunătățirea somnului, dinamica mușchilor, învățare și memorie. De asemenea, această vitamină îndeplinește și alte roluri precum menținerea structurii membranelor celulare, transmiterea impulsurilor nervoase, absorbția grăsimilor și reducerea inflamațiilor cronice. O altă componentă importantă a conopidei este vitamina K. Aportul său îmbunătățește sănătatea oaselor și absorbția calciului.

Un alt avantaj este reprezentat de faptul că poate fi integrată foarte ușor în dietă. Conopida proaspătă ar trebui să aibă o căpățână fermă, fără pete închise la culoare și frunze de un verde aprins pe tulpină. Când vine vorba despre depozitare, e bine să știi că o poți păstra la frigider, într-o pungă de plastic, timp de până la 5 zile. Poate fi gătită la aburi sau prăjită și servită drept garnitură, preparată la cuptor alături de un sos de brânză sau prăjită în tigaie până când devine aurie, apoi integrată în preparate pe bază de orez sau ca ingredient principal într-un curry. Există o multitudine de rețete pe care le poți încerca! 

Tipuri de conopidă

Cel mai comun tip de conopidă este cel de culoare albă, cu căpățâna sa distinctă de culoare alb-ivoire și frunzele de culoare verde închis. Există și alte varietăți de conopidă colorată, cum ar fi cea mov, cea galbenă, portocalie sau verde.

Cele patru grupe principale de conopidă sunt:

  • Soiurile italiene de conopidă: sunt speciile originale care includ soiul Romanesco și diverse alte tipuri colorate de conopidă.
  • Conopida din nord-vestul Europei: soiuri care se cultivă în special toamna.
  • Soiurile de conopidă din Europa de Nord: sunt gata de recoltare la începutul sezonului, primăvara.
  • Soiurile tropicale asiatice de conopidă: se dezvoltă cel mai bine în sezonul cald.

Conopida de culoare albă

Conopida albă este cel mai comun tip de conopidă. Soiurile au căpățâna albă, alcătuită din muguri de flori înconjurate de frunze verzi. La rândul ei, conopida albă se împarte în mai multe categorii:

  • Conopida Snowball – are o căpățână de 15 cm și este populară în America de Nord.
  • Conopida Spring  Snow – un soi de conopidă care rezistă bine la frig.
  • Conopida White Corona – soi mai mic de conopidă al cărei căpățână ajunge la 10-15 cm, iar buchețelele sale sunt folosite în special în salate.
  • Conopida Early White – soiul are o creștere rapidă în sezonul rece, fiind potrivit pentru a fi păstrat în congelator. Căpățâna sa depășește 22 cm.
  • Conopida Attribute – un soi de mărime medie spre mare, cu  o aromă ce îmbină gustul de unt cu cel de nucă. Acest tip de conopidă poate fi prăjit pe grătar sau rumenit în cuptor.
  • Conopida Cornish – se cultivă în regiunea Cornwall din Anglia. Temperatura moderată a aerului din această regiune de coastă reprezintă climatul perfect pentru acest soi pe tot parcursul anului.

Conopida Romanesco

Soiul de conopidă Romanesco are culoarea verde și buchețele voluminoase care îi conferă un aspect țepos. Mărimea căpățânilor de Romanesco este similară cu cea a unei conopide standard, aproximativ 17 cm în diametru.

În comparație cu conopida obișnuită, soiul Romanesco are o textură mai crocantă și un gust delicat, asemănător cu nuca. Cum se poate prepara acest tip de conopidă? Separă toate buchețelele, așează-le pe o tavă, stropește-le cu puțin ulei de măsline, apoi rumenește-le în cuptorul încins.

Conopida verde

Soiul verde de conopidă este asemănător cu cel alb ca aspect. Totuși, pe lângă diferențele vizibile de culoare, și gustul reprezintă un diferențiator între cele două soiuri. Conopida verde tinde să aibă un gust mai dulce și mai blând. O altă diferență constă în textură, conopida albă fiind sfărâmicioasă, iar cea verde mai fibroasă. 

Conopida violet

Această conopidă este una dintre cele mai vibrante soiuri care pot crește în grădină, fiind înconjurată de frunze verzi-albăstrui. În comparație cu conopida albă, căpățânile soiurilor mov sunt mai moi și au un gust mai blând și mai dulce. De asemenea, fierberea la abur, prăjirea sau gătirea la foc mic a unor soiuri de conopidă mov nu vor modifica nuanța legumei. 

Conopida portocalie

Conopida portocalie face parte din specia Brassica care are buchețele de culoare portocalie sau galbenă. Spre deosebire de conopida mov, care tinde să-și piardă culoarea atunci când este gătită, soiul portocaliu capătă de obicei o culoare mai intensă după preparare. Gustul este asemănător cu cel al soiurilor mov, adică dulce și blând.

Rețete cu conopidă

Pe cât de gustoasă, pe atât de ușor de integrat în rețete – așa ar putea fi descrisă această legumă în doar câteva cuvinte! Fie că optezi pentru varianta pane, piure sau pur și simplu o adaugi în salate și garnituri, conopida îți poate oferi aportul necesar de vitamine zilnice. Propunerea noastră? Încearcă 

rețeta de tacos cu nuci prăjite și conopidă!

Tacos cu nuci prăjite și conopidă

O propunere creativă și plină de savoare este cea de tacos cu nuci prăjite și conopidă. Leguma condimentată va înlocui cu brio carnea din tacos, fiind un preparat ideal atât pentru vegetarieni, cât și pentru iubitorii de carne! Sfat la pahar: alege să asociezi această rețetă cu vinuri americane roșii, fructate. Alege între Merlot sau Pinot Noir, dar să aibă taninuri catifelate, pentru că ne lipsesc grăsimile animale. Enjoy!

Distribuie pe

Abonează-te la newsletter și primești ghidul gratuit pe e-mail!